Demiteri fără finalitate…

Preşedintele rus Vladimir Putin a demis luni, prin decret, 11 generali: unul de la Comitetul de anchetă, şase din Ministerul pentru Situaţiile de Urgenţă şi patru din Ministerul de Interne, conform documentului publicat pe portalul oficial pentru informaţii juridice, informează RIA paginaderusia.

Printre cei destituiţi din funcţie, conform newsru.com, figurează şeful Direcţiei a patra a Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General al Federaţiei Ruse, general-locotenentul Ruslan Ibiev, inspectorul principal al Ministerului de Interne, general-maiorul Efrem Romanov, şeful Direcţiei principale a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă pentru Crimeea, general-maiorul Aleksandr Eremeev, adjunctul şefului Direcţiei principale pentru asigurarea ordinii publice şi coordonarea interacţiunii dintre Ministerul de Interne cu autorităţile executive ale entităţilor componente ale Federaţiei Ruse, general-maiorul Aleksandr Melnikov.

De altfel, generalul Melnikov a fost reţinut la 25 octombrie şi se află în prezent în arest preventiv, fiind acuzat de escrocherii financiare la scară mare, el fiind înlăturat anterior din funcţia pe care o ocupa.

Potrivit anchetatorilor, acesta, împreună cu trei complici (dintre subordonaţii săi) au pus la cale un plan vizând extorcarea a 100 milioane de ruble de la un om de afaceri pentru a nu-i deschide dosar penal. Conform Codului Penal al Federaţiei Ruse, generalul Melnikov riscă până la 10 ani de închisoare.

Cunoscut publicului rus este şi numele general-locotenentului Ruslan Ibiev, de la Comitetul de anchetă de pe lângă Parchetul General. Acesta a supervizat la începutul anilor 2000 dosarul Iukos împotriva coproprietarilor grupului petrolier Mihail Hodorkovski şi Platon Lebedev, precum şi pe cel în cazul unui incendiu de la un club de noapte din Permi, soldat cu 159 de morţi în 2009.

Cazul Iukos a avut un larg ecou atât în Rusia, cât şi în străinătate, notează media de stat ruse, în timp ce observatorii independenţi de la Moscova menţionează că procurorii au acţionat la dispoziţia Kremlinului, care a dorit destructurarea societăţii petroliere conduse de Mihail Hodorkovski, care intrase în conflict cu Putin după ce a început să finanţeze opoziţia rusă.

Printr-un alt decret, Vladimir Putin a făcut o serie de numiri în cadrul ministerelor de Interne şi Situaţiilor de Urgenţă, Serviciul Penitenciar, Comitetul de Anchetă şi Parchet

COMENTARIU. Demiterea polițiștilor corupți este similară cu lichidarea capilor teroriștilor: a doua zi deja în locul lor vin alții. Cu cât mai mult lupți cu corupția cu atât mai mult o atragi în sistem/țară.

În opinia noastră, un punct decisiv în activitatea președintelui Vladimir Putin a fost că acesta din momentul când a fost ales președinte nu a permis în anturajul său generali/ofițeri de miliție (actualmente poliție). Majoritatea persoanelor (numiți siloviki) din anturajul președintelui Putin provin din FSB (KGB) sau din Forțele Armate. Considerăm că decizia a fost inteligentă și se explică prin faptul că miliția rusă la acea perioadă și acum poliție nu s-a bucurat de simpatia nici a cetățenilor de rând și nici a elitelor politice.

Explicația e simplă: miliția/poliția a fost aliată cu lumea criminală, operau împreună și era la cheremul acesteia. Nu trecem în revistă denumirea în popor a miliției/poliției, care de fapt descrie la modul general profilul psiho-social al milițianului/poițistului.

Una din trăsăturile milițianului/polițistului din spațiul ex-sovietic a fost extorcarea banilor din cetățeni, săvârșirea crimelor în coordonare/cooperare cu lumea interlopă, interpunerea cetățenilor/colegilor de serviciu etc. Toate acestea au dus la lipsa de încredere în milițian/polițist (au fost/sunt și milițieni/polițiști onești). Sindromul că poți fi escrocat, trădat sau interpus de milițian/polițist a pătruns adânc în conștiința cetățenilor din spațiul ex-sovietic.

Astfel, prin îndepărtarea generalilor/ofițerilor din miliție/poliție, președintele Putin a evitat multe probleme în leadeship-ul său de-a lungul anilor și și-a păstrat poziția de leader.

În această ordine de ideii menționăm că Putin s-a bazat pe siloviki cu statut de militari (Generali din armată/FSB).

De exemplu, în armată săptămâna de serviciu se începe cu ridicarea Drapelului și intonarea imnului de stat. După această activitate militarul se gândește la Patrie și la datoria față de țara, dar nu se gândește, ca în cazul milițianului/polițistului, pe CINE sau ce SRL să „mulgă” în această săptîmână.

În cazul R.M., opinăm, că majoritatea liderilor au ales opțiunea contrar preferată de președintele Putin. Analizați unde a ajuns R.M. și liderii respectivi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *